Articol de Roxana Fleşeru - Publicat miercuri, 21 februarie 2024 14:33 / Actualizat miercuri, 21 februarie 2024 14:38
Sportul de performanță presupune multe detalii. Pe lângă antrenamentele specifice fiecărui sport, nutriția e unul dintre aspectele care contează. Înotătorii prezenți la Campionatele Mondiale de la Doha au vorbit despre ce consumă pentru a rezista unor antrenamente extrem de solicitante.
Campionatele Mondiale de la Doha s-au încheiat săptămâna trecută în Qatar. Prilej cu care site-ul olympics.com a adunat mai multe păreri despre dietele înotătorilor de performanță.
Înotul este unul dintre cele mai urmărite sporturi la Jocurile Olimpice, iar nutriția este și ea una dintre coordonatele importante. Dacă pentru unii înotători aceasta este extrem de importantă, pentru alții ea nu contează atât de mult.
Adam Peaty, triplu campion olimpic, a revenit în bazin la Campionatele Mondiale de la Doha după o pauză cauzată de probleme de sănătate mintală.
În Qatar, el a cucerit două medalii de bronz, la 100 m bras și cu ștafeta mixtă de 4x100 mixt. În palmaresul său sunt opt titluri mondiale în probele de bras. El a dezvăluit că trebuie să consume între 6.000 și 8.000 de calorii pe zi.
A renunțat la carne, dar s-a întors la ea.
În 2018, a decis să devină vegan, dar a observat că a început să piardă masă musculară, astfel că a fost nevoie de un nou plan, unul care să includă din nou carnea.
Astfel că britanicul își începea ziua la 6 dimineața cu un castron de Weetabix, un soi de biscuiți făcuți din fulgi/ tărâțe de grâu presate cu lapte. A doua masă la 9:30 și un prânz care constă în carne de pasăre cu legume și orez.
Adam își completa aportul caloric cu o masă care include cartofi dulci, carne de pui sau pește, un toast de pâine integrală și un shake proteic după antrenament și înainte de a merge la somn.
Schimbarea de optică
Brazilianul Bruno Fratus, medaliat olimpic și mondial în probele de sprint, a simțit și el nevoia unei schimbări după ce o dietă strictă nu i-a adus decât un loc 6 la JO de la Rio de Janeiro în proba de 50 m liber.
„M-am oprit din a elimina anumite grupe de alimente din dieta mea, cum ar fi carnea roșie, grăsimile și carbohidrații precum pastele. Am început să devin mai puternic. Calitatea antrenamentelor mele s-a îmbunătătțit, am lucrat mai bine în sală cu greutăți și am dormit mai bine", a povestit el înainte de JO de la Tokyo, acolo unde a cucerit bronzul în proba de 50 m liber.
„Mă feresc în continuare de băuturile acidulate și încerc să stau departe de zahăr, dar din când în când mai beau un pahar de vin sau un pahar de bere și mânânc pâine și brânză", a dezvăluit brazilianul în vârstă de 34 de ani.
Abordări diferite
Tunisianul Ahmed Hafnaoui, campion olimpic la 400 m liber în 2021 și campion mondial în 2023 la 800 m și 1.500 m liber, a spus că nu se preocupă atât de mult de nutriție atâta vreme cât numărul de kilograme este cel corect atunci când se cântărește. „Este o greutate maximă peste care nu am voie să trec", a spus el.
Americanca Kate Douglass, campioană mondială la 200 m mixt la Doha, spune că nu pune prea mult accent pe această patrte. „Mănânc ce vreau. Cred că e mai bine să nu te gândești prea mult la acest aspect pentru că apoi te complici prea mult. Sunt o persoană care adoră deserturile și cred că e bine să consumi ce îți place", a spus ea.
Nutriționist din SUA pentru David Popovici
Și pentru familia lui David Popovici nutriția a fost extrem de importantă, românul începând să colaboreze de la 15 ani cu un nutriționist din SUA.
„Tatăl meu a căutat pe internet cel mai bun nutriționist posibil pentru mine. A fost ciudat pentru că nu am mai auzit, nici el și nici noi, să fie o colaborare între un înotător român și un nutriționist american. La început a fost un pic reticent pentru că nu se obișnuise, dar s-a dovedit o colaborare foarte bună, e foarte important ce mănânc.
El a mai lucrat cu înotători și cu triatloniști, numai că niciodată cu cineva dintr-o țărișoară din Europa de Est", explica David într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor în 2021. Ca și în cazul celor de mai sus, dietă românului conține paste, orez integral sau cartofi dulci.
Un caz din trecut
Un exemplu de reușită cu o dietă vegană este cel al lui Murray Rose, australianul care a câștigat patru medalii olimpice de aur în 1956 (400 m liber, 1500 m liber 4x200 m liber) și în 1960 (400 m liber).
Mesele sale erau compuse din suc de morcovi, caju, semințe de floarea soarelui, orez neprelucrat sau curmale și erau pregătite de mama sa.
„La Jocurile Olimpice de la Melbourne, alergam de la piscină la un apartament închiriat de părinții mei pentru că nu exista opțiunea de a mânca vegan în Satul Olimpic, eram înaintea vremurilor noastre", a povestit Rose pentru Herald Sun. Australianul a decedat în 2012 la vârsta de 73 de ani, suferind de leucemie.
Michael Phelps, nutriție legendară
Dieta lui Michael Phelps, cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, e una legendară, americanul consumând între 8.000 și 10.000 de calorii pe zi. Dimineața el mânca trei sandviciuri cu ouă prăjite cu brânză, roșii salată, ceapă prăjită și maioneză, urmate de trei clătite cu fulgi deciocolată.
Sau sandviciuri, o omletă din cinci ouă, trei felii de toast cu zahăr, un castron de porridge și cafea. La prânz mânca jumătate de kilogram de paste, două sandviciuri cu cașcaval, șuncă și maioneză și o serie de băuturi energizante.
La cină, alte 500 de grame de paste cu sos carbonara, o pizza mare și alte băuturi energizante. Chiar dacă mânca atât de mult, atunci când concura avea o greutate stabilă de 85 kg și 8 la sută procent al grăsimii din corp. El parcurgea în fiecare zi la antrenamente câte 13 km.
28 de medalii olimpiceare Michael Phelps, 23 fiind de aur
Citește și:
