Articol de Dan Udrea - Publicat marti, 24 mai 2022 09:14 / Actualizat marti, 24 mai 2022 16:40
Finala din 1989, Steaua - AC Milan 0-4, are parte de cifre surprinzătoare în urma monitorizării InStat.
- CONTEXT: Gazeta Sporturilor a lansat luna trecută „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
- Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
- Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
- Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
- Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor:
» Brazilia - România 3-2 (1970)
» România - Italia 1-0 (1983)
» Steaua - Anderlecht 3-0 (1986)
» Steaua - Barcelona 2-0 (1986)
» Steaua - AC Milan 0-4 (1989)
» Steaua - Dinamo 0-3 (1989)
» România - Argentina 3-2 (1994)
» România - Suedia 2-2 (1994)
» România - Anglia 3-2 (2000)
» România - Slovenia 1-1 (2001)
Raportul cel mai șocant e cel al agresivității: Steaua a făcut doar jumătate din faulturile comise de italieni și nu a luat niciun avertisment. Posesia n-a fost foarte dezechilibrată, 47%-53%, însă Milan a avut cu 25% mai multe dueluri câștigate în atac și de 3 ori mai puține mingi pierdute în propriul teren. Poate cea mai ciudată concluzie e cea a modului în care a arătat raportul șuturilor în urma contraatacurilor: 10-1 pentru trupa marelui Arrigo Sacchi,
EPISODUL 5: Steaua - AC Milan 0-4 (1989) » Steaua a driblat mai mult decât Milan, dar a făcut doar 10 faulturi și a fost ucisă pe contraatac!
Cu 7 luni înaintea Revoluției, Steaua disputa a doua finală în competiția principală a echipelor de club. După triumful de la Sevilla, din 1986, roș-albaștrii se aflau din nou într-un meci cu trofeul Cupei Campionilor Europeni pe masă.
De această dată, adversară a fost AC Milan, campioana Italiei, considerată la vremea respectivă o echipă realmente fabuloasă, un adevărat monstru.
Cu tripleta olandeză Rijkaard-Gullit-Van Basten, italienii porneau mari favoriți, mai ales după ce, cu o lună mai devreme, spulberaseră Real Madrid, în returul semifinalelor, scor 5-0, cele 5 goluri fiind marcate încă din prima oră de joc! Iar diferența dintre cele două echipe a fost confirmată de scorul finalei, 4-0 pentru italieni, după 3-0 la pauză și după ce Van Basten a marcat golul 4 în primul minut al reprizei secunde.
Monitorizarea InStat aduce însă, la 33 de ani de la acel moment, concluzii extrem de surprinzătoare.
1. A fost bombardament la poarta lui Silviu Lung
- Cel mai șocant raport este cel al șuturilor expediate în primele 30 de minute, perioadă în care AC Milan reușise să facă 2-0. În acest interval, italienii au tras de 11 ori către buturile lui Lung, în vreme ce Steaua a făcut-o o singură dată!
- De fapt, volumul total al șuturilor arată o presiune fantastică pusă de milanezi pe buturile Stelei
27-12a fost raportul șuturilor la poartă
12-1a fost raportul șuturilor pe poartă, ambele, evident, în favorea italienilor
10 șuturiau tras Gullit și Van Basten, de peste 3 ori mai mult decât cuplul Lăcătuș (2) - Pițurcă (1
2. Steaua n-a contat pe contraatac, Milan a făcut spectacol
Deși campioana Italiei a fost cea care a controlat meciul și s-a aflat mai mult în terenul advers, Steaua a fost incapabilă să dezvolte contraatacuri prin care să producă ocazii la poarta lui Galli, deși avea în teren jucători precum Hagi, Lăcătuș, Pițurcă, iar după pauză și pe Balint. De fapt, echipa care a contat pe această fază de joc și care a produs ocazii pe contraatac a fost AC Milan.
| Atacuri/cu șuturi | Steaua | AC Milan |
| Poziționale | 8 | 12 |
| Contraatacuri | 1 | 10 |
| Faze fixe | 3 | 5 |
3. Italienii au faultat de două ori mai mult!
Este cel mai surprinzător raport al analizei. Deși s-a apărat în majoritatea timpului și a fost nevoită să alerge după minge și după adversari, Steaua a făcut doar 10 faulturi tot meciul, jumătate din cât au faultat italienii.
De exemplu, Ruud Gullit, care a marcat două goluri, n-a fost faultat niciodată în acea finală, el fiind pe gazon timp de 60 de minute. Doar doi jucători români au suportat mai multe faulturi decât a comis întreaga echipă antrenată de Iordănescu. Lăcătuș a fost faultat de 6 ori, Minea de 5 ori. Gullit și Rijkaard deloc!!!
Dintre titularii Stelei, numai 6 fotbaliști au faultat și doar 3 au comis cel puțin două faulturi. AC Milan a fost mult mai agresivă și implicată: 9 dintre jucătorii de câmp au faultat, singurul care n-a făcut-o a fost Tassotti, și nu mai puțin de 6 dintre ei au comis mai mult de un fault.
0cartonașe galbene a încasat Steaua în finala cu AC Milan, de la italieni a fost avertizat Baresi
4cartonașe galbene a primit Steaua în finala cu Barcelona, din 1986, spaniolii luând doar două avertismente
25-25a fost raportul faulturilor în finala Steaua - Barcelona din '86, în vreme ce același parametru a avut scorul 10-20 în finala Steaua - AC Milan
4. Paradoxul posesiei
Raportul total al celor 90 de minute a fost 53%-47% pentru AC Milan. Pasele complete au arătat un echilibru și mai mare: 415 pase reușite de italieni și 411 reușite de Steaua. Iar procentul de pase bune din totalul celor încercate, perfect egal: 87%.
Totuși, problema mare a fost că acolo unde a contat cu adevărat, în zonele terenului și în acțiunile de joc care produc ocazii, AC Milan a strivit-o pe campioana României:
| Zona de joc/Pase | Steaua | Milan |
| În ultima treime | 50 | 131 |
| În careul advers | 8 | 19 |
| Pase din centrări | 1 | 8 |
Topul celor mai buni pasatori în acea finală
| STEAUA | AC MILAN |
| Iovan 94% | Costacurta 100% |
| Ungureanu 91% | Ancelotti 94% |
| Bumbescu 88% | Tassotti 91% |
5. 23-10 pentru Milan la acțiunile în careul advers
Aproape la toate capitolele, cu excepția unuia, Milan a fost net superioară. Dominarea e oglindită perfect și de acțiunile reușite de cele două formații în zonele din jumătatea adversarei.
| Zona de acțiune/Acțiuni | Steaua | AC Milan | Surplusul italienilor |
| Jumătatea adversă | 63 | 80 | +27% |
| Ultima treime | 24 | 46 | +92% |
| În careul advers | 10 | 23 | +130% |
6. Diferență uriașă și la duelurile aeriene
Capitolul dueluri a fost, de asemenea, dominat de Milan, însă diferența a fost foarte mare în ceea ce privește duelurile aeriene.
Au existat 33 de astfel de momente ale jocului, iar italienii au câștigat de două ori mai multe: scor 21-12. Totalul duelurilor a adus un surplus pentru Milan de peste 20%, iar în privința celor din atac, italienii au fost peste români cu 25%.
Diferențe importante au fost și în privința altor parametri de joc:
- Steaua a pierdut de 3 ori mai multe baloane în propria jumătate, scor 7-21, cele mai multe Lăcătuș și Tudorel Stoica (ambii câte 4)
- Milan a reușit un număr dublu de deposedări, 30-15, italianul cu cele mai multe fiind Maldini (7), respectiv Dan Petrescu (4)
- Italienii au avut de peste două ori mai multe recuperări în terenul advers, 25-12: cei mai buni la acest capitol fiind Acelotti (7), respectiv T. Stoica (2)
14dueluri aeriene au câștigat împreună Maldini și Van Basten, cel mai bun stelist la acest capitol a fost Iovan, 4 din 4
7. Surpriza finalei: Steaua a driblat mai mult
Goluri, șuturi, posesie, dueluri, recuperări, deposedări, faulturi, absolut totul a fost de partea lui AC Milan, mai puțin un singur parametru: driblingurile. Steaua a câștigat acest capitol:
26-25a fost raportul driblingurilor în favoarea Stelei
Surprizele nu se opresc aici. Fotbalistul care a driblat cel mai mult n-a fost nici Hagi, nici Van Basten, dar nici Ancelotti sau Donadoni, ci Daniel Minea. Acesta a avut nu mai puțin de 8 driblinguri. De aproape 3 ori cât Hagi!
Topul driblingurilor
| 1. D. Minea | 8 |
| 2-3. Donadoni | 5 |
| Lăcătuș | 5 |
Steaua - AC Milan 0-4
- Au marcat: Gullit (18, 38), Van Basten (28, 46)
Steaua: S. Lung - D. Petrescu, Bumbescu, Iovan, Ungureanu - Minea, T. Stoica, Hagi, I. Rotariu (46 Balint) - Lăcătuș, Pițurcă
Antrenor: Anghel Iordănescu
Rezerve neutilizate: Liliac, Bunaciu, L. Bălan, Negrău
AC Milan: G. Galli - Tassotti, Costacurta (75 F. Galli), Baresi, Maldini - Colombo, Rijkaard, Acelotti, Donadoni - Gullit (60 Virdis), V. Basten
Antrenor: Arrigo Sacchi
Rezerve neutilizate: Pinato, Evani, Mussi
Stadion: Camp Nou (Barcelona)
Spectatori: 97.000
Arbitru: Karl-Heinz Tritschler (RFG)
