ISTORIA LA RAPORT EPISODUL 9: România vs Slovenia, o nedreptate imensă: posesie 68% - 32%, pase 454-150, șuturi 22-5, acțiuni în careu: 50-5! Și am ratat Mondialul

• Gazeta Sporturilor a lansat în martie "Istoria la raport" - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți; 
• Redacția GSP a ales 11 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație; 
• Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume; 
• Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate; 
• Cele 11 meciuri analizate de Gazetă în proiectul "Istoria la raport" vor fi, în ordinea disputării lor: 
  » Brazilia - România 3-2 (1970), PUBLICAT 
  » România - Italia 1-0 (1983), PUBLICAT 
  » Steaua - Anderlecht 3-0 (1986) , PUBLICAT 
  » Steaua - Barcelona 2-0 (1986), PUBLICAT 
  » Steaua - AC Milan 0-4 (1989), PUBLICAT 
  » România - Argentina 3-2 (1994), PUBLICAT 
  » România - Suedia 2-2 (1994), PUBLICAT 
  » România - Anglia 3-2 (2000) 
  » U Craiova - Kaiserslautern 1-0 (1983) 
  » Steaua - Dinamo 0-3 (1989) 
  » România - Slovenia 1-1 (2001)

Pe lista inițială a redacției au fost mai multe partide, însă ele n-au putut fi analizate din cauză că în nicio arhivă nu mai există înregistrările video integrale.

Printre altele, e și cazul majorității meciurilor Craiovei Maxima sau ale celor dintre Dinamo și Hamburg ori Liverpool din anii '80. Toate mai sunt azi disponibile doar ca rezumate, ceea ce le-a făcut imposibil de analizat pentru a genera rapoarte statistice complete.

Între timp, față de momentul startului proiectului, GSP a reușit să obțină și meciul Universitatea Craiova - Kaiserslautern, din "sferturile" Cupei UEFA 1982-1983. Cum calitatea imaginilor respective e bună, el a fost oferit firmei InStat pentru monitorizare și va fi al 11-lea meci pe care ziarul îl va analiza în detaliu.

Se spune că timpul vindecă rănile, însă parcă nu e cazul și pentru una dintre cele mai mari deziluzii suportate de fotbalul românesc la nivel de primă reprezentativă. Returul cu Slovenia, din toamna lui 2001, decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial din Japonia și Coreea de Sud.

În tur pierduserăm 2-1, iar în manșa secundă s-a terminat 1-1 și am rămas acasă. Însă modul în care am ratat Mondialul e unul care și acum, la peste 20 de ani de la acel moment, mai ales după parcurgerea și interpretarea monitorizării InStat, ne provoacă durere.

Absolut toate cifrele, la toate capitolele, nu doar că sunt de partea naționalei noastre, dar reflectă o diferență uluitoare. Posesie, șuturi, xG (periculozitatea jucătorilor), dueluri, numărul total al paselor reușite, intrările în careul advers, totul ne-a aparținut.

O dominare cum probabil naționala noastră n-a mai realizat într-un meci cu o asemenea miză. Și cu toate acestea, am terminat doar 1-1. Și am văzut Mondialul la TV, iar Hagi a demisionat!

Dar istoria acelui meci, oricât de nedrept a fost scorul, merită o analiză în detaliu. Pentru că așa cum probabil, de cele mai multe ori, marile succese le-am obținut suferind și având cifre inferioare adversarilor, așa trebuie să acceptăm și destinul din acea confruntare. Care spune cam așa: o dată la 50 de ani se poate întâmpla să nu câștigi un meci în care ți-ai masacrat adversarul. Iată dovezile acestor rânduri de până acum:

1. POSESIA din România - Slovenia 

• Raportul general a fost zdrobitor: 68% versus 32% 
• Timpul efectiv de joc a fost de 50 de minute și 14 secunde, din care mingea a fost la "tricolori" în 34 de minute și 9 secunde, iar la sloveni în doar 16 minute și 5 secunde 
• Numărul efectiv de pase complete reușite de România a fost de peste 3 ori mai mare: 454 față de numai 150. ATENȚIE: S-au jucat 96 de minute, ceea ce înseamnă că Slovenia a avut, în medie, doar 1,5 pase pe minut 
• Doar doi jucători ai Sloveniei au primit pase în careul nostru, în vreme ce nu mai puțin de 10 „tricolori" s-au aflat în această postură în suprafața de pedeapsă adversă ULUITOR: Există doi jucători sloveni, unul integralist (Vugdalici) și celălalt care a jucat 30 de minute (Sankovici), care n-au primit nicio pasă de la coechipieri!!! La noi, Mihalcea a bifat cele mai puține minute, 16, timp în care a recepționat 7 pase. Mai mult, doar trei "tricolori", Miu, Sabău și Ghioane, nu au primit pase în careul slovenilor! 
• Cei doi mijlocași centrali ai noștri, Sabău și Dorinel, au avut un volum de 100 de pase primite de la colegi, în vreme ce cuplul sloven de mijlocași centrali, Ceh și Pavlin, a avut de 3 ori mai puține: doar 33. Sabău și Dorinel au oferit, la rândul lor, 123 de mingi utile, Ceh și Pavlin de peste 4 ori mai jos: 37

2. DRIBLINGURI

• Raportul general a fost extrem de dezechilibrat: 32-9 
• Doar Chivu, de unul singur, a reușit mai multe driblinguri decât întreaga echipă a Sloveniei, Cristi a avut 10, urmat de Contra (7) și Adrian Ilie (6) 
• Slovenia a avut un singur fotbalist cu mai mult de un dribling, mijlocașul Noavak (4)

3. ACȚIUNI DE JOC

• România a avut 5 jucători care au trecut de 100 de acțiuni: Contra (145), Chivu (131), Gh. Popescu (111), Sabău (110), Dorinel (108) 
• Slovenia n-a avut niciun jucător cu cel puțin 100 și unul singur care a trecut de 75
•  În ultima treime, jucătorii cu profil ofensiv din cele două echipe oferă un contrast teribil privind ponderea acțiunilor

România: 

Slovenia: 

NEVEROSIMIL: Slovenia a avut 5 acțiuni de joc în careul României, în vreme ce „tricolorii" au avut 50 de acțiuni în careul Sloveniei!!! Doar Pancu, în cele 30 de minute cât s-a aflat pe teren, a avut tot atâtea acțiuni în careul advers câte au reușit slovenii în toate cele 90 de minute!

4. ATACURI, ȘUTURI, OCAZII

• România a avut 145 de atacuri, Slovenia doar 80 
• Raportul șuturilor a fost alt capitol cu o dominare categorică: 22-5, șuturi pe poartă 6-3 
• Doar doi jucători de câmp din echipa României nu au tras la poartă, e vorba despre Miu și Ganea, în vreme ce primii au fost Adrian Ilie (6) și Dorinel (3) 
• Un alt parametru care arată diferența de volum de joc e cel al intrărilor cu mingea la picior în diverse zone din terenul adversarului:

1,8a fost indicele xG al României, cel care arată gradul de periculozitate la poarta adversă, în vreme ce al Sloveniei a fost de 0,2

Ce i-am făcut noi Argentinei, ne-a făcut Slovenia nouă

Modul în care a arătat desfășurarea acelui meci de coșmar cu Slovenia seamănă izbitor cu altă partidă de referință din istoria naționalei. Marele succes împotriva Argentinei, de la Mondialul din 1994, scor 3-2, care ne-a calificat în sferturile de finală. Diferența e că atunci noi am fost cei care am suferit teribil, am fost dominați la toate capitolele, dar am fost speculanți 100% și ne-am atins obiectivul, în vreme ce cu Slovenia rolurile s-au inversat. Iar cifrele spun totul:

CASETA MECIULUI România - Slovenia 1-1 Au marcat: Contra (65) / Rudonja (55) 

ROMÂNIA: Lobonț - Contra, Gh. Popescu, Miu (78 Mihalcea), Chivu - Ghioane (59 Pancu), Sabău, D. Munteanu - Mutu (59 I. Ganea), Ad. Ilie - M. Niculae 
Antrenor: Gheorghe Hagi 
Rezerve neutilizate: Stelea, Iencsi, Tararache, L. Roșu 

SLOVENIA: Simeunovici - Vugdalici, Galici, Milinovici - Gajser, Ceh, Pavlin, Novak - Acimovici (63 Sankovici) - Osterc (90+2 Pavlovici), Rudonja 
Antrenor: Strecko Katanec 
Stadion Ghencea Spectatori: 30.000 Arbitru: Hellmut Krug (Germania)

Citește și: 

EPISODUL 6: România - Argentina 3-2 » IREAL cum am bătut „pumele” în '94: am avut mingea doar 3 minute în ultimii 30 de metri!

România - Italia 1-0, în preliminariile pentru CE '84 » Am răpus Italia cu un Balaci fenomenal: 5-0 cu Gentile, 8-3 cu Bruno Conti