VIDEO EXCLUSIV Interviu cu Otilia Bădescu, ultima medaliată mondială a României la individual: „Eram dedicată, muncitoare, dar și obraznică”

Au trecut 13 ani de când Otilia Bădescu a închis definitiv capitolul carierei sportive. Una plină de reușite, de bucurii, de muncă, dar și cu unele regrete. 

Cum se raportează acum la ce a fost? „La început am crezut că nu voi putea reuși să stau departe de tenisul de masă. Pe parcurs am înțeles că trebuie să trec de la lucrurile făcute pe scenă la cele din spatele ei, căutând să ajut și să contribui la progresul altora, așa cum și eu am fost ajutată", spune acum ea. 

Otilia Bădescu: „Eram dedicată, muncitoare, dar și obraznică”

Talentul pur și năzdrăvan

Anii s-au așezat cuminți peste medaliile cucerite la cele mai importante competiții, într-un exercițiu de autocaracterizare, am provocat-o pe Otilia Bădescu, 50 de ani, să vorbească despre ea ca jucătoare și ce i-ar spune cuiva care nu a văzut-o evoluând. 

„La masa de joc, fără niciun fel de modestie, când o priveai pe Otilia Bădescu vedeai un talent înnăscut. Sportul mi-a fost ca o mănușă. Eram dedicată, muncitoare, dar și obraznică în același timp". O caracterizare completată de primul său antrenor, Vasile Dumitrescu: „Era năzdrăvana năzdravanelor". 

Tocmai acest clocot i-a făcut pe părinții ei să o ducă la sport pe când avea doar șapte ani, însă mica Otilia își dorea altceva. „Eu am vrut să fiu gimnastă. Când am intrat în sală, nu m-a încântat nimic, șase mese, goale, nu avea ce să te încânte. Nu erau copii pentru că în '76-'77 nu era așa popular ca gimnastica”. Otilia și-a dorit să fie Nadia Comăneci, să se rostogolească, să aibă codițe. Iar ce se întâmpla era total opus". 

Câteva regrete 

Cu timpul s-a îndrăgostit însă iremediabil de tenis de masă și a devenit printre cele mai bune. „Primul rezultat pe care l-am obținut a fost la CE de cadeți, aveam 12 ani, nu știa nimeni de Otilia Bădescu, rezultatele mele au mers cursiv, la campionatele naționale nu am avut probleme, iar la nivel internațional am fost cotată una dintre cele mai bune sportive din Europa. Am devenit un pericol și o forță pentru Asia", subliniază ea. 

Prima medalie la seniori a venit pe când avea doar 16 ani, la Campionatele Europene, un bronz individual la simplu. Apoi, în 1991 a cucerit un bronz mondial la dublu mixt, însă rezultatul pe care-l pune pe primul loc este bronzul obținut la simplu în 1993, ultima oară când o jucătoare din România a urcat pe podiumul mondial în această probă. 

„A fost cel mai frumos, dar am rămas și cu un mare regret că nu am putut să reușesc mai mult. Am avut toate atuurile, mi-am irosit singură momentul de triumf. Am regretat mult. Faptul că oamenii mi-au spus că e o realizare, că nu se mai luase o medalie mondială de 24 de ani mi-a îndulcit amarul. Apoi, când m-am trezit singură, mi-am dat seama ce am pierdut. E un rezultat pe care-l iubesc, dar îl și urăsc", a spus Otilia Bădescu. 

2003 este ultimul anîn care o jucătoare din Europa a urcat pe podiumul mondial individual la feminin, croata Tamara Boroș, precedenta fusese Otilia Bădescu în 1993

Și mai are un regret, faptul că deși a participat la patru ediții ale Jocurilor Olimpice, 1992, 1996, 2000 și 2004, nu a reușit să se prezinte așa cum și-ar fi dorit. „Poate nici mental n-am fost pregătită să fac față unei astfel de competiții, în trei rânduri am fost calificată direct, iar la una când am reușit calificarea pentru mine a fost suprem, mi-am îndeplinit scopul, iar asta a fost o greșeală, am încercat din nou să mă motivez, dar n-am reușit", a povestit ea. 

Apoi nuanțează: „La noi era și o atmosferă ciudată, am ieșit campioană europeană la cadeți, iar gurile rele spuneau să-mi confirme și la anul. Era presiune mare. Lasă, că la cadete s-a mai câștigat, iar am confirmat, hai, să vedem la junioare, am confirmat din nou, să vedem la senioare și tot așa. În permanență era o presiune. Mondialele erau din doi în doi ani, la fel și Europenele. Eu trebuia să confirm un rezultat, acum sunt an de an de an. Tot timpul trebuia să demonstrezi că ești bun pentru că întotdeauna se găseau cârcotași". 

Am fost genul de sportivă care s-a implicat și în probele pe echipe, și în cele de dublu, de mixt ca în cele de individual. Măcar aici am știut să-mi gestionez efortul
Otilia Bădescu

Energia consumată de alte lucruri 

Cu toate acestea, s-a retras la 37 de ani, fiind una dintre cele mai longevive jucătoare de tenis ale României. „Cariera mea a fost continuă, doar două operații m-au oprit, în rest nimic altceva, m-am întrebat dacă mai pot să fiu printre primii, dacă mai vreau, și am constatat că nu mai sunt dispusă să o iau de la capăt. Am ținut bine minte un lucru, domnul antrenor Bozga spunea: «Măi Otilia, te-ai dat jos de pe podium, s-a terminat cu rezultatul tău, uită, o iei de la capăt!»", și-a amintit fosta jucătoare de tenis. 

Și a mai contat ceva: „Eu am fost perfecționistă, am muncit mult, mi-a plăcut și pregătirea fizică, am adunat tot felul de informații. Implicarea a fost mare. Sunt perioade în carieră când apar cârcotași, există divergențe între sportivi, aceste lucruri îți iau din energie, treci peste ele, dar te gândești de ce nu am putut să am liniște, că dacă aș fi avut poate aș fi făcut mai mult sau aș fi ajuns la rezultate într-un timp mai scurt, toate laolaltă au dus spre acest final". 

Ce a urmat după medalii 

A fost una dintre cele mai bune jucătoare de tenis de masă ale României, având o carieră cu multe medalii, 17 europene, 4 mondiale, și bucurii, iar după ce a lăsat în urmă sportul de performanță a ales să lucreze în administrația publică. În 2007 a intrat în Agenția Națională pentru Sport din postura de consilier al lui Florian Gheorghe. 

Apoi a rămas în această instituție făcând parte din cabinetul lui Octavian Bellu. Când a fost reînființat MTS, ea a rămas, a lucrat și în echipele Monicăi Iacob-Ridzi, Sorinei Plăcintă, Doinei Melinte și a lui Carmen Tocală. 

În 2015 a plecat în Marea Britanie, unde s-a căsătorit cu Ionuț Bogoslov. Ce face ea acum? „M-am reîntors în luna martie din Anglia, după o ședere de aproape cinci ani. Acolo am câștigat un post la un colegiu sportiv din Bristol, unul pentru care am aplicat plecând de la MTS. Doi ani și jumătate am activat la Colegiul SGS, după care m-am mutat în Guernsey, unde am fost doi ani antrenor pentru toate categoriile de vârstă", povestește ea. 

Pandemia a fost cea care i-a dat un pic planurile peste cap, iar gândul la familia lăsată în țară nu i-a dat pace. „M-am întrebat ce mai am de făcut? Incertitudinea aceasta m-a determinat să vin acasă și să mă întorc la postul pe care l-am lăsat în urmă cu cinci ani la Ministerul Tineretului și Sportului, post din care am fost suspendată și la care am revenit. Am zis să găsesc o balanță între ce am cu soțul meu și ceea ce este cu familia. Soțul este în Anglia, el s-a adaptat modului de viață de acolo", a povestit ea. 

Din luna martie a acestui an este directoare la Biroul de Afaceri Europene și Relații Internaționale și are în subordine cinci oameni. Cu aceeași curiozitate și ambiție, Otilia Bădescu o ia din nou de la capăt.

Surprinzător, lumea încă mai știe de mine, cred că e vorba de generații, mereu am spus că trebuie întreținută istoria. Numele sportivilor, istoria sportului românesc, trebuie făcute cunoscute noilor generații
Otilia Bădescu

4 medalii mondialeare Otilia Bădescu în palmares, toate de bronz, una la individual în 1993, una la dublu mixt în 1991 și două cu echipa în 1995 și 2000

Otilia Bădescu la Campionatele Europene

• 5 medalii de aur: 1992 (dublu mixt), 1992 (echipa), 1998 (echipa), 2003 (simplu), 2005 (echipa) 
• 4 medalii de argint: 1988 (simplu), 1994 (mixt), 1996 (mixt), 1998 (dublu) 
• 8 medalii de bronz: 1986 (simplu, dublu), 1988 (dublu, mixt), 1990 (simplu), 1996 (dublu), 2003 (echipa, mixt)

Topul Otiliei Bădescu privind rezultatele carierei

1. Medalia de bronz de la Campionatele Mondiale din proba individuală.  „Datorită faptului că a fost obținută pentru țară după 24 de ani de la cea a Mariei Alexandru. Și de 20 de ani nicio altă europeană nu mai urcase pe podiumul mondial" 
2. Rezultatele de la Campionatele Europene de seniori 
3. Câștigarea Top 12 în 1995 
4. Medalia de argint de la CE din 1988 
5. Prima  medalie la un campionat european de cadeți în 1983,  „unde am fost surpriza"

Din păcate, nu am fost atât de bine organizată, nu am un colț cu toate medaliile mele, dar le păstrez în memorie, mă mulțumesc cu acest lucru
Otilia Bădescu

„Nu e loc pentru toată lumea" 

În 2005, Otilia Bădescu a candidat pentru postul de președinte al Federației Române de Tenis de Masă, împotriva lui Cristinel Romanescu, ea fiind o contestatară a celui care este și acum în fruntea acestui for. 

„Nu este loc pentru toată lumea în federație, dar mă bucur că lucrurile merg bine. Am încercat o dată, nu am reușit. Experiența este foarte bună la un moment dat, mi-a prins bine și perioada respectivă. Poate așa trebuia să fie. Nu regret nimic, am adus un beneficiu, în urma rezultatelor, candidaturii, dacă lași ceva în urmă, evident, a fost un eșec, dar lași ceva în urmă", a subliniat ea. 

„Și noi eram indignate" 

Otilia Bădescu a vorbit și despre prezentul tenisului de masă european, unde sunt foarte multe sportive naturalizate din Asia. 

„Și pe vremea mea erau, dar nu erau cunoscute, am avut în permanență echipe care au folosit asiatice în echipă, din anii 1990, și noi eram atunci ofensate, de ce echipa Germaniei să aibă trei asiatice și tot așa. Ne-am dat seama că dacă fetele acestea nu existau în Europa, noi nu mai ajungeam să știm ce înseamnă joc asiatic și ce înseamnă să faci față la un campionat mondial", a explicat ea. 

Legătură specială 

În 1991, Otilia Bădescu a fost prima jucătoare din Europa care a semnat cu un club din Japonia. Experiența de cinci ani din această țară a învățat-o multe. „Eram o sportivă rebelă, la masa de joc eram destul de nervoasă, dar era o chestie pozitivă, pe mine descărcarea mă ajuta, nu deveneam instabilă, din contră, pe mine acel lucru mă alimenta", a povestit ea. 

„Am învățat să nu mai lovesc masa, fileul, toate erau de vină. Era urât ca gest. Ei mi-au explicat, am înțeles, greu m-am stăpânit, dar am înțeles ce înseamnă să fii curat, ce e disciplina, respectul față de om, acolo m-am educat. Era o formă de exploatare a mea, eram ca un experiment, ei storceau de la mine, dar și eu am avut de învățat de la ei". 

Comparație cu anii comunismului 

Faptul că sportul românesc e în continuă scădere și că rezultatele nu se compară cu cele din perioada comunistă suscită multe dezbateri. Cum vede Otilia Bădescu această situație? 

„Vremurile s-au schimbat, sunt mulți care spun că la vremea respectivă erai obligat să faci, de multe ori sportul te scotea din sărăcie sau din anumite situații, dacă aveai rezultate remarcabile te ajuta statul foarte mult și financiar, și social, dar nu aveam infrastructura. Dacă se întâmpla să calci pe o minge de celuloid și era spartă, te duceai frumos și o reparai, ca la vulcanizare. Acum sunt mult mai multe profesii pe care poți să le faci, atunci parcă totul era la același nivel", explică ea. 

Sistem diferit 

Otilia Bădescu a vorbit despre cum s-a descurcat în cei cinci ani pe care i-a petrecut în Marea Britanie ca antrenoare. „Mi-a fost foarte greu la început pentru că veneam dintr-un sistem destul de aprig, ușor închis, unde întotdeauna trebuia să obții un rezultat, având o direcție clară, aici totul era deschis, relaxat, democratic", a spus Otilia Bădescu. 

Apoi a continuat: „Nu ai posibilitate să spui pe șleau părintelui sau celui implicat: dragul meu, mie mi se pare că tu ai fi potrivit în sala de baschet, lucrul acesta nu ai putea să-l faci, trebuie mai întâi să încerci un progres cu copilul".

Tenisul de masă este un sport frumos, nu există contact, deci nu te pune în situații complicate, este al doilea sport al minții. E un sport care se potrivește pentru toate categoriile de vârstă
Otilia Bădescu

Citește mai multe știri din sport:

Simona Halep, răspunsuri pentru GSP după eliminarea de la Madrid: „Este apăsător, trebuie să mă aerisesc”

Anunț major în tenis » Numărul 2 mondial se retrage: „E ciudat, nu așa plănuisem”