Un nou episod în dezbaterea „Bani publici în sport” » Dan Udrea scrie despre cum mâna întinsă la stat în Superligă primește 30 de milioane de euro

Gazeta a lansat zilele trecute o dezbatere despre investițiile publice în sport. Experții, oamenii de sport și publicul, noi toți avem opinii diferite. Pentru o tabără, banii publici în sport înseamnă un consum inutil. Pentru cealaltă parte, investițiile de la buget sunt justificate pentru că sportul e o componentă de sănătate publică.

editorial cătălin tolontan

Băncile pot fi salvate de stat, dar sportul nu merită ajutat?

• Important e să conversăm civilizat pe această temă. Și, dincolo de poziții și declarațiile celor implicați sau ale celor care doar comentează, e nevoie și de cifre.
• GSP a analizat rapoartele fiscale ale cluburilor de fotbal care au evoluat pe prima scenă în ultimele două sezoane, cel în curs și precedentul. 
  Ce arată actele? Cele 19 grupări care au evoluat în prima divizie a României în ultimele două ediții se împart în două categorii: cele care n-au accesat deloc în acest interval de timp bani din partea autorităților și cele care au beneficiat de o astfel de finanțare.

11 cluburi din cele 19 care au jucat în eșalonul de elită în ultimele două sezoaneau avut finanțare din bani publici: UTA, U Cluj, FC Voluntari, CS Mioveni, Oțelul, Poli Iași, Sepsi, Hermannstad, FC Botoșani, Chindia și FC Argeș

Prima concluzie: Din 30 de milioane, 7 au mers la Sf. Gheorghe

Cele 11 cluburi au beneficiat, exclusiv din rețeta publică, de o sumă care se apropie de 30 de milioane de euro. Lider la acest capitol e Sepsi, cu aproape 7 milioane de euro, sumă în care apar și finanțările trimise de la Budapesta de Guvernul condus de Viktor Orban. 

8 cluburi din cele 19au fost exclusiv private, fără nici conectare semnificativă la banul public: CFR, FCSB, Farul, Rapid, CSU Craiova, FCU Craiova, Dinamo și Petrolul

Foarte bine la acest capitol stă și FC Voluntari, care a accesat din partea Primăriei nu mai puțin de 5,3 milioane de euro!

Repartizarea banilor publici

* sumele sunt aferente anilor fiscali 2021 și 2022; pentru anul 2023, rapoartele vor fi publice în primăvara anului 2024

0,4% din bugetul Primăriei Iași pe ultimii 2 ani (peste 800 de milioane de euro)reprezintă banii pe care echipa de fotbal i-a primit de la autoritatea locală în acest interval de timp (3,5 milioane euro)

A doua concluzie: Publicii nu știu să atragă sponsorizări

Cluburile racordate la conducta bugetelor locale, în marea lor majoritate, n-au reușit să atragă și sponsori care să producă un venit măcar la fel de mare precum cel realizat din bani publici. 

Sepsi e singura care are cifre de top, a produs aproape 4,5 milioane din atragerea de parteneri din zona privată. Și în acest caz însă există multe semne de întrebare, fiindcă aproape toți partenerii comerciali ai clubului sunt societăți maghiare, care ar fi putut fi direcționate către gruparea din Sf. Gheorghe tot în ideea proiectului pe care Guvernul din Ungaria îl are privind investițiile în zonele din România populate masiv cu etnici maghiari. 

Există discrepanțe enorme, la unele cluburi, în raportul venituri din partea autorității locale versus cele din sponsorizări și publicitate. Cel mai bun exemplu e FC Voluntari, care de la sponsori a atras o sumă care reprezintă doar 6-7% din cât a avut de la Primăria lui Florentin Pandele. 

Cam la fel stau lucrurile și la Poli Iași. Banii publici au însemnat de peste 11 ori mai mulți decât cei din sponsorizări.

* sumele sunt exprimate în milioane de euro

A treia concluzie: Privații nu atrag din sponsorizări cât bagă statul în fotbal

Cele 8 grupări care n-au beneficiat de bani din fondurile publice sunt și cele care au produs mult din atragerea de sponsori. Aceste cluburi sunt și cele mai atractive pentru societățile interesate să-și asocieze imaginea cu fotbalul, însă chiar și așa, totalul sumelor pe care le-au primit nu atinge nivelul produs de infuzia statului sau a autorităților locale. 

Clubul din România care a raportat cele mai mari venituri din sponsorizări și publicitate e CFR Cluj, 6,4 milioane de euro. Farul, un club extrem de atrăgător pentru marile firme, mai ales datorită brandului Gică Hagi, a atras sub 4 milioane de euro, mult sub ceea ce a încasat FC Voluntari de la autoritatea locală.

A patra concluzie: Banii publici la echipă nu înseamnă și interes al comunității pentru fotbal

Poate cea mai elocventă comparație între un club exclusiv privat și unele care sunt susținute masiv de autoritățile locale e cea dintre Petrolul versus UTA și FC Voluntari. 

Ploieștenii n-au beneficiat deloc de ajutor din partea Primăriei sau a Consiliului Local, motiv pentru care clubul, spre deosebire de celelalte două, a fost nevoit să caute finanțare în privat, unde a și reușit să o găsească. 

Totuși, neracordat la banul public, Petrolul nu și-a putut permite un buget de salarii foarte mare, așa cum a fost în cazul celorlalte. În schimb, relevanța clubului raportată la interesul în rândul comunității locale e exact invers proporțional între Petrolul și FC Voluntari. 

La Ploiești, tribunele sunt extrem de populate, la Voluntari nu vine aproape nimeni. Din acest punct de vedere, UTA stă bine, are o medie de spectatori cu care intră în Top 5 în campionat

Gică Popescu vrea să schimbe legea

În momentul de față, conform legilor în vigoare, nu orice club de fotbal poate accesa bani din fondurile publice. Cine e organizat ca SRL sau SA nu are voie să primească bani de la nicio autoritate locală sau centrală În urmă cu câteva luni, Gică Popescu, președintele Farului, susținea că Guvernul, unde el e consilier al prim-ministrului, pregătește schimbări de legislație astfel încât toți să poată beneficia de ajutor de la stat. 

"Mi se pare nedrept ca un SRL sau un SA să nu poată primi bani de la Primării sau Consilii, dar cineva care e ONG, fundație sau asociație să poată. E o anomalie", a explicat Popescu. 

"Am discutat deja cu prim-ministrul și i-am explicat exact ce v-am spus și mai devreme, că nu e corect ca doar anumite cluburi să poată fi sprijinite, iar altele, chiar dacă își doresc, să nu aibă voie, de exemplu, cele care sunt SA-uri sau SRL-uri. Am avut un dialog bun, constructiv, productiv, a fost foarte deschis și urmează să venim și cu un pachet de măsuri, pe care să le propunem pentru a fi votate și pentru a intra în vigoare", a mai spus Gică. 

Din informațiile GSP, un document agreat de toate cluburile de Liga 1 se află deja pe masa prim-ministrului Marcel Ciolacu, care urmează să-l studieze și apoi să decidă dacă îl va accepta.

VIDEO Csikszereda investește de ani buni, banii veniți de la Budapesta în academie. Zoltan Szondi: „Mai mult de 90% dintre copii sunt maghiari. Un etnic maghiar de ce nu ar putea fi la naționala României?”

Citește și alte articole:

BANI PUBLICI ÎN SPORT

Banii publici: lene, nesimțire, bătaie de joc

investiții

Banii publici în sport » Constantin Din, președintele FR Handbal, e supărat pe cei care vorbesc numai despre „banii publici risipiți”: „Fără ei, ar dispărea sporturi întregi!"