Articol de GSP - Publicat miercuri, 01 aprilie 2020 09:14
Cu contracte de zeci şi sute de mii de euro, fotbaliştii din Liga 1 sunt acum practic ai nimănui. Sună apocaliptic, însă e o realitate: mulţi dintre cei pe care i-am văzut jucând pe prima scenă până la începutul lunii martie se află, în momentul de faţă, extrem de expuşi din perspectiva protecţiei din partea statului.
Cluburile au început să treacă la reduceri contractuale, iar unele dintre ele au apelat la şomaj tehnic şi chiar la suspendarea temporară a contractelor. În această ultimă situaţie ar fi putea fi cei de la Hermannstadt, unde preşedintele Iuliu Mureşan şi antrenorul Vasile Miriuţă şi-au suspendat din proprie iniţiativă contractul, tocmai pentru a da un exemplu şi pentru a pune presiune şi mai mare pe fotbalişti spre a accepta şi ei aşa ceva.
GSP dezvăluie că, în acest moment, jucătorii sunt descoperiţi şi nu se pot încadra nici măcar pentru a primi ajutorul de şomaj tehnic. Cel mult, ei se pot adresa Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, unde pot formula cereri pentru o indemnizaţie socială. AJPIS e o instituţie care de obicei îi ajută pe sinistraţi.
De ce a ajuns un fotbalist, unii dintre ei plătiţi chiar şi cu peste 15.000 de euro pe lună, să nu poată beneficia aproape deloc de protecţie socială? Totul îşi găseşte o explicaţie în modul în care în ultimii 2 ani s-a schimbat forma de angajare a jucătorilor de către cluburi.
Momentul zero
La acel moment, jucătorii erau plătiţi în baza unei convenţii civile, care însă le oferea, într-o măsură minimă, o plasă de protecţie socială. Convenţia civilă obliga angajatorul să achite contribuţii la sistemul de pensii şi la cel de asigurări de sănătate la nivelul salariului minim pe economie.
„Tot era ceva, îi păstra în sistemul de protecţie socială", spune Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
De ce s-a renunțat la convențiile civile
Atunci, s-a dorit schimbarea formei de angajare fiindcă a existat presiunea cluburilor, nu doar cele de fotbal, de a acoperi legal finanţarea din partea autorităţilor locale. „În acel moment le-am spus că dacă jucătorul e plătit din bani publici trebuie să existe o plajă, un plafon minim şi maxim, aşa e corect. N-au acceptat, chiar COSR a făcut presiuni mari ca salariile lor să fie oricât. Adică să ia banii de la stat şi să dea cât vor", spune Costin.
Noile acorduri îi scot în afara protecției sociale
Şi aşa a apărut ceea ce sindicaliştii au denumit încă de la vremea respectivă o struţocămilă în ceea ce priveşte legislaţia muncii: contractul de activitate sportivă. Care a creat facilităţi incredibil de mari pentru cluburi. Impozit mic, contribuţii zero.
Din acel moment, sportivii au fost scoşi din sistemul de protecţie socială fiindcă pe contractul de activitate sportivă nu se contribuie la sistemul de pensii şi nici la cel de asigurări de sănătate.
Iar acum, când unele cluburi vor suspenda angajamentele, jucătorii nici măcar nu vor face parte din categoria celor care îndeplinesc criteriile pentru şomaj tehnic şi nu vor primi 75% din salariul mediu, ci vor fi nevoiţi să solicite o indemnizaţie socială.
Sunt acum precum sportivele care au devenit mame
Şi tot Dumitru Costin a oferit, la Telekom Sport, un argument care explică perfect situaţia în care s-ar putea trezi unii dintre jucători: „După ce a fost acceptată această formă de angajare, contract de activitate sportivă, unele sportive care au rămas însărcinate n-au putut beneficia de ceea ce spune legea cu privire la o femeie care are contract de muncă şi care accesează concediul pentru creşterea copilului".
Şi aşa, în mai puţin de 2 ani, un fotbalist poate trece brusc, din cauza acestei pandemii pe care o traversează întreaga planetă, de la un contract de mii de euro la foarte posibila situaţie în care să fie nevoit să aplice pentru o indemnizaţie socială. La care apelează cei fără serviciu şi cei cărora un dezastru natural le dărâmă până şi casa.
„După coronavirus terminăm cu contractele astea!"
Guvernul a încercat să ajute sportul cu Ordonanța care a stabilit măsuri de susținere a economiei pe timpul stării de urgență, doar că sportivii sunt plătiți pe baza unor documente care n-au legătură cu Codul Muncii.
Contractele de activitate sportivă nu conțin contribuții pentru asigurările sociale, din cauza asta fotbaliștii, spre exemplu, nu pot fi trecuți în șomaj tehnic.
Surse din cadrul Executivului susțin că ministrul muncii, Violeta Alexandru, a transmis deja că după criza pe care a provocat-o coronavirusul va modifica legislația din sport: „Contractele de activitate sportivă trebuie să dispară și să le înlocuim cu contracte de muncă pentru sportivi!".
Noua formă de angajare în sport ar urma să conțină tot o taxare preferențială față de restul angajaților din România. Contractele de activitate sportivă beneficiau oricum de această facilitate, diferența dintre venitul net al unui fotbalist și efortul total al unui club era de numai 10 la sută.
Înainte să intre în vigoare contractele de activitate sportivă, sindicatele s-au opus, însă angajatorii din domeniul sportului au insistat pentru aprobarea lor, tentați de impozitarea minusculă.
Cluburile sportive au fost ajutate din plin în ultimii ani
Până în 2019, cluburile din Liga 1 erau nevoite să suporte taxe şi impozite către stat care măreau suma netă ce era acordată unui jucător chiar şi cu 70-75%. De exemplu, la un contract net de 100.000 de euro pe an, clubul dădea către stat alţi 70.000-75.000 de euro.
În urma unor măsuri fiscale prin care să fie sprijinite cluburile sportive, acestora li s-a dat posibilitatea de a angaja jucătorii pe contracte de activitate sportivă, iar taxele totale au scăzut chiar şi cu peste 50%, ceea ce a însemnat o diminuare majoră a bugetelor de salarii.
Măsuri obligatorii de protecție împotriva noului Coronavirus (COVID-19)
){kind=small}
