Articol de Viorel Tudorache - Publicat marti, 05 aprilie 2022 09:45 / Actualizat marti, 05 aprilie 2022 11:49
SERIAL GSP: CÂT COSTĂ SĂ FACI SPORT. Gazeta Sporturilor publică, începând de azi, un serial despre costurile practicării sportului în România, la nivel de copii și juniori. Pornim la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară.
- Adunăm informații și povești din dialogul sincer cu părinți, copii, antrenori, oameni din sistem pentru a aduce în prim-plan nu doar costurile financiare, ci și investițiile de timp, energie și emoție.
- Ce provocări apar la început de carieră, de ce probleme se lovesc copiii, cum se descurcă părinții, cine și cât plătește, care e rata de succes?
- Noul serial GSP „Cât costă să faci sport” pornește la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară
„Orice se plătește! Nu mai merge fără taxe, că suntem în capitalism. Așa că părinții trebuie să bage mâna în buzunar dacă vor să-și dea copiii la fotbal. Și 99% dintre ei plătesc doar așa, ca să facă mișcare câțiva ani. Că puțini ajung fotbaliști profesioniști”.
Cât costă să faci fotbal în România?
Patronul unei mici școli de fotbal din București rezumă în doar câteva fraze un întreg sistem care se sprijină pe efortul a zeci de mii de părinți din România. Unii caută doar un mediu activ și o viață mai sănătoasă. Alții, cei mai mulți, speră la mai mult pentru copiii lor: glorie, sute de mii de euro, viață de filme. Până când destinul îi desparte pe cei puțini, talentați și norocoși, de cei care renunță prematur la carieră, fotbalul consumă an de an timp, emoții și bani. Mai ales bani.
,Cât costă să faci fotbal în România, la nivel de copii și juniori? Un calcul aproximativ al Gazetei Sporturilor indică o investiție financiară de minimum 7.000 de lei pe an. Adică o medie de 600 de lei pe lună.
Fotbalul nu pare costisitor pentru o familie cu venituri medii spre mari. Dar devine o povară pentru un părinte cu un salariu de doar 2.000 de lei pe lună
- patron școală de fotbal privată
Și-acum, să luăm pe rând fiecare categorie de cheltuieli. Au cuvântul părinți, antrenori și specialiști.
COTIZAȚIA LUNARĂ: între 200 și 300 de lei
Nicăieri în România nu se poate face fotbal gratis. Sau aproape nicăieri, pentru că sunt câteva academii care acoperă și ceva costuri, dar aici vorbim despre zona de performanță - vezi Academia Hagi. În rest, miile de cluburi mici și școli de fotbal nu pot trăi fără taxele percepute părinților.
Cele mai multe cluburi cer o cotizație lunară cuprinsă între 200 de lei și 300 de lei. În această categorie sunt incluse atât școlile private de fotbal de cartier, dar și unele academii cunoscute, precum CSA Steaua sau CS Dinamo. În afara Capitalei, taxele pot fi ceva mai mici, dar nu cu mult.
Ce primesc copiii de acești bani? "În general, între două și patru antrenamente pe săptămână, în funcție de vârstă", explică antrenorii consultați de GSP. "Da, în București taxele sunt între 200 de lei și 350 de lei. În acești bani intră 3-4 antrenamente și meciul de duminică. Baremurile de arbitraj sunt suportate tot de părinți, între 8 lei și 12 lei de jucător la fiecare meci", confirmă Dana Moisă, mama unui puști de 12 ani care acum joacă la Știința București.
Multe dintre cluburile private sunt făcute doar să ia cotizația de la copii. Se investește puțin spre deloc în pregătirea antrenorilor. Și oricât de talentat ar fi copilul, nu învață nimic dacă nimerește la un antrenor care, de fapt, e taximetrist
- Emilian Hulubei, președinte AFAN
CHELTUIELI AUXILIARE: minimum 5.000 de lei/an
Cotizația lunară este însă mai puțin de jumătate din cheltuiala totală. Părinții trebuie să mai scoată din buzunar bani pentru o grămadă de alte chestii: echipament, turnee, cantonamente, transport sau pentru a-i asigura copilului o alimentație adecvată unui sportiv în devenire. În medie, aproximativ 5.000 de lei pe an.
Echipament: 2.000 de lei pe an
Părinții ajung să plătească anual peste 2.000 de lei pentru echipamentele copiilor. "Spre exemplu, pentru echipamentele de antrenament și de joc am plătit cam 500 de lei. Mai este nevoie de un trening, de o geacă și de un fâș de ploaie, kit pe care am dat, ultima dată, 550 de lei. Încă 450-500 de lei mai costă echipamentul de prezentare. Alți 1.000 de lei se duc în fiecare an pe ghete. Copiii sunt la vârsta la care le crește foarte repede piciorul", explică Dana Moisă cheltuielile cu echipamentul fiului ei, Bogdan.
Pentru că puștiul este portar, mai e nevoie și de mănuși. Alți bani, altă distracție. "Îi cumpăr numai mănuși bune, care costă 200-300 de lei perechea". Așadar, cheltuielile pentru acest mic goalkeeper se duc spre 3.000 de lei, doar pentru echipament.
Turnee și cantonamente: minimum 2.000 de lei
Echipele de copii nu se limitează la antrenamente și competiții în propriul oraș. De câteva ori pe an se merge la diverse turnee interne și internaționale. Evident, părinții plătesc. "Taxa de participare la un turneu e între 500 și 1.000 de lei pe echipă. Împărțim suma la numărul total de copii. La turneele din afara orașului, apar și costuri cu cazarea ori cu transportul. Atenție, tot părinții plătesc și cazarea antrenorilor!", povestește părintele unui junior din Iași. "La ultimul turneu la care a mers copilul meu, am plătit în jur de 850 de lei, cu trei nopți de cazare".
De asemenea, cluburile organizează cel puțin un cantonament pe an, ceea ce presupune un alt efort financiar pentru părinți. "Un stagiu de o săptămână costă între 700 de lei și 1.100 de lei. Depinde de condițiile de cazare și de antrenament", spun cei din cluburi.
Transportul la antrenamente poate ajunge la 5-600 de lei pe lună
Cu excepția orașelor mici, unde totul e aproape de casă, părinții toacă sute bune de lei în fiecare lună pentru transportul lor și al copiilor la terenurile de antrenament sau bazele unde se joacă meciurile. Și nu se consumă doar bani, ci și timp.
Vorbește un părinte bucureștean care își duce băiatul la antrenamente din Crângași până în Ghencea: "În fiecare zi îmi aloc circa 4 ore pentru asta. O oră drumul dus-întors, plus 2-3 ore de antrenament. Patru antrenamente pe săptămână înseamnă 16 ore, plus încă 5 ore în weekend pentru meciuri. În total, cam 20-21 de ore/săptămână. Numai motorina mă costă vreo 600 de lei pe lună".
Socotelile pot avea alte dimensiuni pentru cei din localități limitrofe, care își aduc copiii la cluburi din orașe. Mai mult timp consumat, mai mulți bani cheltuiți pe combustibil.
65.000 de copii și juniorisunt legitimați la cluburi afiliate la FRF, potrivit Anuarului Sportului MTS din 2020
Nutriție adecvată: 1.000 de lei pe lună
Alimentația micilor fotbaliști reprezintă un capitol aparte, foarte important, de care tot părinții trebuie să aibă grijă. Unii pot, alții nu își permit sau nu dau atenție. "Eu pun accent pe o nutriție adecvată pentru sport. Îi dau copilului mușchi de vită, pește, o dată - de două ori pe săptămână. Zilnic, legume și fructe. La turnee nu-i dau să mănânce crenvurști sau sandvișuri, chipsuri nici atât. Îi cumpăr batoane proteice, sucuri cu aloe vera. Dacă e să fac un calcul, cred că se duce spre 1.000 de lei pe lună", explică mama unui junior din Brașov.
Top 10 academii de copii și juniori
- FC Farul
- FCSB
- Csikszereda
- Concordia Chiajna
- FC Voluntari
- CFR Cluj
- ACS Sport Team
- CSU Craiova
- Dinamo
- SSU Poli
** clasificare FRF pentru anul 2021
Cum arată ziua unui fotbalist junior: "Școală - meditații - antrenamente"
Bogdan Pantazi are 12 ani și face deja fotbal de 6 ani. Mai întâi la echipa școlii, apoi la New Stars București, a trecut prin Academia CSA Steaua, iar acum e la Știința. "Un portar cu reale calități", spun șlefuitorii de talente.
Cum arată o zi normală din viața sa? Vorbește mama lui Bogdan: "În cele mai multe zile, se trezește dimineața, la 6:45, și uneori ajunge acasă seara, după ora 22:00. Merge la școală de la 8:00 la 15:45. Apoi are meditații, învață și limbi străine, până la 18:30. Imediat plecăm spre antrenament. În mașină mănâncă un baton proteic, se hidratează și se echipează pentru antrenament. Ședințele durează două ore, între 19:00 și 21:00. Face din pasiune, eu nu-l presez. Dacă era după mine, nu l-aș mai fi lăsat, după ce am văzut că se întâmplă în fotbal".
În paralel, Bogdan face și antrenamente individuale pentru dezvoltarea abilităților. „Una-două ședințe pe săptămână. O astfel de ședință costă 100 de lei și durează minimum o oră".
Mama portarului, ca de altfel majoritatea părinților de mici fotbaliști, spune că, deocamdată, sportul e doar un hobby și că nu-și lasă copilul să neglijeze școala: "Bogdan e îndrăgostit de fotbal și eu îl susțin. Asta nu înseamnă că nu învață bine și la școală. Școala este pe primul plan, apoi fotbalul".
În primul an am jucat atacant. Mi-a mers bine, dar după ce l-am văzut pe Buffon, în finala Champions League din 2017, am intrat poartă. Am zis să încerc. Mi-am dat seama că ăsta e postul care îmi place
Îmi plac foarte mult portarii din Premier League. În special, Ramsdale, de la Arsenal, și Mendy, de la Chelsea. Din România, preferatul meu este Horațiu Moldovan. E incredibil! Visul meu este să joc la o echipă din Liga 1, ideal ar fi la Rapid, sunt rapidist
- Bogdan Pantazi, portar, 12 ani
Serial GSP: Cât costă să faci sport în România?
Episodul 1: FOTBAL. 4 discuții dureroase: presiune, agresivitate, șpăgi și bani negri
