Articol de Răzvan Luțac - Publicat miercuri, 18 octombrie 2023 18:34 / Actualizat miercuri, 18 octombrie 2023 18:34
Mario Iorgulescu a fost condamnat miercuri, 18 octombrie 2023, la 13 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Curtea de Apel din Milano a refuzat deja din 2022 extrădarea fiului președintelui LPF, motivarea fiind că starea psihică „este de natură să împiedice participarea conștientă la proces într-un mod ireversibil”
- Curtea de Apel București a anunțat azi verdictul final din dosarul în care fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal din România e acuzat de omor.
- Prima instanţă l-a condamnat pe Mario Iorgulescu la 15 ani și 8 luni de închisoare. Astăzi, judecătorii i-au redus pedeapsa inițială cu doi ani.
Fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) a primit pedeapsa principală pentru omor. Asta după ce, pe 7 septembrie 2019, a intrat cu mașina pe contrasens și a provocat un accident la 143km/h. Șoferul celeilalte mașini a decedat.
Iorgulescu junior a fost internat întâi la Spitalul Elias, apoi transferat de familie în Italia, unde apărarea sa a menționat că a primit îngrijiri în cinci clinici din Milano și nordul țării. În ultima vreme, el ar fi fost internat într-o clinică de pe malul lacului Como.
Va fi extrădat Mario Iorgulescu după ce a fost condamnat definitiv?
El fusese dat în urmărire de Poliția Română de la jumătatea lunii mai a anului 2020, chiar în timp ce România ieșea din starea de urgență COVID-19.
Motivul absenței lui Iorgulescu de la judecată, înaintat atât de avocați, cât și de Curtea de Apel din Milano, cea care a refuzat extrădarea sa în 2022, a fost starea psihică. Acum, apărătorul său, Virgil Boglea, susține pentru GSP.ro că 3 instanțe din Italia spun că el nu poate fi încarcerat și că familia se va îndrepta către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Cu toate acestea, în acest moment, în cazul lui Iorgulescu planează o necunoscută întâlnită și la alte persoane cunoscute din România și aflate în Italia în momentul condamnării definitive. Va fi extrădat sau nu, câtă vreme situația sa juridică s-a schimbat față de precedentele situații - el nemaifiind căutat pentru un mandat de arestare preventivă, ci pentru condamnare definitivă?
Situația diferă de la caz la caz, variabilele sunt multe, de la instanță la motivele invocate de fugari și de măsurile luate de aceștia înainte de predare ori înainte să fie chestionați de autoritățile italiene. Însă exemplele clasice au trei ramificații.
1. Grupul celor care reclamă condițiile de detenție din România
Până în 2023, instanțele italiene au refuzat mai multe cereri de extrădare în cazul VIP-urilor din România.
În general, motivul invocat de românii care se predau în Italia și care cereau refuzul extrădării în fața judecătorilor din Peninsulă era starea penitenciarelor din România.
Astfel, Curtea de Casație din Italia a respins extrădarea, în 2021, conform ziare.com, deoarece „camerele de detenție sunt prea strâmte” în România.
2. Cazurile Săvulescu și Bica, „italienii” acceptați
Unii dintre ei se predau și apoi cereau comutarea pedepsei într-una alternativă, recunoscută în Italia.
De exemplu, Curtea de Apel din Napoli i-a schimbat întâi pedeapsa fostul acționar dinamovist Dragoș Săvulescu din 5 ani și jumătate de închisoare, cât primise în România, într-una cu suspendare. Apoi a anulat-o, în baza deciziilor CCR privind prescripția, scria G4media la începutul anului.
Cu toate acestea, sursa citată arată că decizia italienilor nu este valabilă și în România, iar Săvulescu apare în continuare pe lista persoanelor urmărite de Poliția Română.
Românii fugiți în Italia s-au mai folosit de un atu. O lege din 2021 care prevede că o instanță de apel poate refuza un cetățean UE cu reședință legală în Italia.
„Atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei sentințe sau a unei măsuri de securitate care privează de libertate, instanța de apel poate refuza predarea persoanei solicitate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat-membru al Uniunii Europene cu reședința legală și efectivă sau cu rezidența pe teritoriul italian timp de cel puțin cinci ani”, se arată în Legea 10/2021 din Italia, citată de Europa Liberă.
Pe 24 mai 2023, aceeași sursă arăta că Alina Bica, fosta șefă DIICOT, a avut pedeapsa de 4 ani din România transformată într-una cu suspendare în Italia după ce a demonstrat cunoașterea limbii italiene și existența unei rezidențe în Altamura, lângă Bari.
„A demonstrat o cunoaștere perfectă a limbii italiene, a făcut dovada închirierii unui imobil pe numele său și avea reședința stabilă în Altamura” - sentința instanței italiene, citată de Europa Liberă
Este și cazul lui Săvulescu, cel care a susținut că nu este un „fugar”, ci se afla în Italia în momentul condamnării sale din România.
3. Vâlcov și grupul „italienilor” renegați
În plus, fugarii români au încercat să-și justifice șederea în Italia și prin fondarea unor firme, cum a fost cazul fostului primar din Slatina, Darius Vâlcov.
Însă Darius Vâlcov a fost și primul nume mare care n-a mai beneficiat de condițiile de la punctul doi.
Asta pentru că România și-a trimis, la procesul din Italia, un magistrat de legătură care a arătat, conform Euronews, că Vâlcov „n-a locuit efectiv” la acea adresă în ultimii ani.
Instanța a acceptat motivul, Vâlcov a fost extrădat în luna august.
A fost doar primul din listă. Chiar luni, 16 octombrie 2023, fostul parlamentar PSD Dorin Lazăr Maior a fost adus în România din Italia pentru a-și ispăși pedeapsa de 5 ani de închisoare.
