Articol de GSP.ro - Publicat joi, 05 octombrie 2023 19:47 / Actualizat joi, 05 octombrie 2023 22:02
Prezentă în emisiunea „Timpul prezent”, de la Radio România Cultural, Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a remarcat solidaritatea extraordinară a redacțiilor de la Gazeta Sporturilor și Libertatea și curajul jurnaliștilor de a arăta presiunile la care sunt supuși.
Cristina Lupu a vorbit și despre reacțiile stârnite de protestul celor aproape 100 de jurnaliști.
Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent: „Au mai fost reacții ale jurnaliștilor, dar niciodată la nivelul ăsta”
„Au mai fost reacții ale jurnaliștilor, dar niciodată la nivelul ăsta. Există reacții de solidaritate. Cred că e foarte complicat ca într-o piață care este atât de vulnerabilă ca piața de media să găsești atât de mulți oameni care să vorbească aceeași limbă. Mi se pare că asta vorbește un pic despre modul în care redactorii-șef și managerii editoriali ai celor două publicații au reușit să construiască echipele și să le facă să creadă, așa cum spunea și Cristina Negrilă, în valoarea jurnalismului și în respectul pentru munca lor.
Eu cred că asta ar trebui să facă un redactor șef, un editor, un director de editorial, să fie interfața între redacție, care abia acum a început să afle despre presiunile care veneau pe ei. Asta face un redactor-șef. Stă pavăză între oamenii lui, pe care și-i protejează, și orice interese care vin din afară. Atâta timp cât ai standarde în redacție poți să pui un pic frână”, a spus Cristina Lupu.
„Dincolo de reacția unor ONG-uri, reacția publicului lor este mai importantă. Unul dintre motivele pentru care oamenii ăștia nu își dau demisia este că până la urmă treaba unui jurnalist este să-și informeze publicul. În momentul în care jurnaliștii pleacă acasă și închid prăvălia, noi rămânem mai puțin informați. Așa că această idee că „vai, să își dea demisia și să plece în altă parte și să-și facă ei o publicație” poate să vină cu întrebarea: „ok, cu ce bani?”.
Câți dintre oamenii care ar da share fericiți și mulțumiți că jurnaliștii au plecat și și-au dat demisia vor contribui, vor plăti pentru jurnalism? Scopul nu este să avem foarte mulți jurnaliști mici și multe redacții mici și vulnerabile. O redacție de presă mare este o redacție de presă puternică, pentru că are mulți jurnaliști, are resurse și poate să ne apere mai bine interesul nostru, al publicului. De asta cred că pe ei i-a bucurat faptul că au simțit că oamenii care sunt cititorii Gazetei Sporturilor sau cititorii Libertatea sunt alături de ei și au încredere în ei”, a adăugat directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent .
„Ce nu înțeleg însă clienții de publicitate, și nu doar la noi, este că ei nu cumpără spațiu editorial, ei cumpără spațiu publicitar. Cumpără atenția publicului pentru reclame. Asta cumpără companiile în momentul în care dau publicitate unei instituții media. Evident, există reflexul ăsta că eu te plătesc și tu trebuie să faci ce-ți spun eu pentru că eu îți dau banul. Dar toată lumea trebuie să înțeleagă că jurnaliștii nu sunt lăutari. Dacă la o nuntă cei care invită orchestra sunt cei care pot să decidă ce muzică se cântă, la jurnalism lucrurile nu stau așa. Tu plătești pentru ca publicitatea ta să fie expusă oamenilor care au încredere în publicația respectivă. Tu nu plătești jurnaliștii ca ei să scrie ceea ce vrei tu să scrie. Și asta nu e o problemă pe care o au doar companiile, o au și politicienii.
Tocmai de asta presa din România este atât de vulnerabilă. Fără un public care să înțeleagă de ce noi ca societate avem nevoie de jurnalism și ce ne aduce nouă jurnalismul bun și că fără jurnaliști nu avem informații verificate, nu avem context, nu ia nimeni politicienii la întrebări, rămânem vulnerabili pe narațiuni de dezinformare, ajungem ca oamenii ăștia care bagă bani în presă să creadă că sunt stăpâni absoluți. Ăsta este momentul în care noi ca public ar trebui să reacționăm și să spunem: «Pentru mine este important să fiu informat!». Ok, nu-mi place Gazeta Sporturilor, nu-mi place Libertatea, eu am încredere în publicația cutare sau în jurnalistul cutare. Ce fac eu să-l sprijin ca el să existe”, a mai precizat Cristina Lupu.
Cristina Negrilă, editor GSP: „Șefilor de la Ringier li s-a spus foarte clar încă dinainte să preia Gazeta Sporturilor că nu negociem libertatea editorială”
Jurnalista GSP Cristina Negrilă a vorbit în aceeași emisiune despre atmosfera din redacția Gazetei Sporturilor după șocul demiterii redactorului șef, Cătălin Țepelin. Cristina Negrilă a întărit faptul că implicarea în zona editorială și presiunile de orice fel din partea oricui nu vor fi acceptate de această echipă.
Cristina Negrilă a explicat că jurnaliștii vin în redacție și își fac datoria ca înainte de acest „scurtcircuit”.
„Atmosfera e apăsătoare în redacție. E nesigură. Ne gândim ce se întâmplă peste o oră, peste o zi. Nu avem nicio garanție că lucrurile vor fi bune sau rele. Așteptăm și noi un semn din partea oamenilor din Elveția, din Bulgaria, așteptăm să se întâmple ceva, să vedem cum continuăm.
Noi ne facem treaba în continuare. Venim la program așa cum am făcut-o mereu. Muncim la fel cum am făcut-o mereu, cu responsabilitate și respect față de noi înșine, în primul rând, și față de public. Pentru că până la urmă ne adresăm publicului. Și așteptăm”, a spus Cristina Negrilă în emisiunea moderată de Adela Greceanu și Matei Martin.
Cristina Negrilă: „Partea comercială e partea comercială, noi nu ne băgăm peste ei, iar ei nu se bagă peste noi. Așa e normal, așa nu înșelăm pe nimeni”
„Șefilor de la Ringier li s-a spus foarte clar încă dinainte să preia Gazeta Sporturilor că nu negociem libertatea editorială. Noi scriem și relatăm faptele așa cum sunt. Asta ne e datoria.
Partea comercială e partea comercială, noi nu ne băgăm peste ei, iar ei nu se bagă peste noi. Așa e normal, așa nu înșelăm pe nimeni. Așa putem în fiecare zi să venim la redacție și să ne privim în ochi și să plecăm acasă și să fim mândri de ce facem. Pentru unii dintre noi acesta a fost visul nostru, să lucrăm aici. Eu lucrez aici din 2006, de când am intrat în presă. Întotdeauna am lucrat cu echipa asta, cu oamenii ăștia, cu Cătălin Țepelin și cu Cătălin Tolontan.
Niciodată nu mi s-a impus ceva din afară. Niciodată nu mi s-a spus nu scrieți asta sau scrieți asta. Am avut libertate totală și asta vrem să avem în continuare. E esențial pentru noi și nu avem ce discuta de aici încolo”, a adăugat Cristina Negrilă.
Mesajele companiei nu se „pupă” cu realitatea: „Din păcate, discursul oficial este un pic diferit față de ce se întâmplă”
Jurnalista GSP a reacționat și referitor la mesajele companiei Ringier în care se vorbea despre libertatea oferită jurnaliștilor.
„Am crezut că așa vom lucra. Ni s-a garantat că așa vom lucra. Ni s-a spus și acum că avem libertatea, că nu vor interveni peste noi. Din păcate, discursul oficial este un pic diferit față de ce se întâmplă. Și nu poți să ne faci mincinoși, pentru că noi suntem acolo. Cătălin Țepelin și Cătălin Tolontan au niște oameni în spate și au primit lovituri și au încercat să ne protejeze pe noi, pentru că trebuie să ne facem treaba.
Am sperat că vom lucra așa cum am făcut-o mereu. Din păcate au încercat să schimbe asta. Răspunsul la întrebarea noastră de acum o lună, dacă avem libertate totală și dacă vom putea lucra așa cum am lucrat, a venit de fapt acum, când Cătălin Țepelin a fost îndepărtat, a fost forțat să plece”, a completat Cristina Negrilă.
De ce n-a demisionat nimeni din redacția Gazetei Sporturilor? Jurnalista a răspuns ferm: „Demisia ar fi calea ușoară. Și după aceea ce se întâmplă? Ce facem? De ce să nu stăm și semnalăm lucrurile astea? De ce să nu stăm și să luptăm pentru meseria noastră? De ce să nu stăm și să-l facem pe Cătălin Țepelin mândru de noi, pentru că el a fost forțat să plece? Noi suntem aici și vrem să le arătăm că nu era vorba de un singur om. Noi așa lucrăm, noi toți lucrăm la fel. Mi se pare că era calea ușoară. Poate schimbăm ceva, poate nu schimbăm nimic, habar n-am, dar e datoria noastră să încercăm. În primul rând față de noi înșine, să ne putem privi în ochi, și apoi pentru ca publicul să știe că facem asta din dorința de a face lucrurile cum trebuie”.
