Articol de GSP - Publicat joi, 19 martie 2020 06:02
Dr. Ovidiu Grămescu, Șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Sanador, a vorbit despre afecțiunile neurochirurgicale la care se expun sportivii de performanță. De asemenea, acesta a explicat ce efect are asupra persoanelor activitatea zilnică de la birou.
- Ce afecțiuni neurochirurgicale apar cel mai des la sportivi?
- Cele mai frecvente afecțiuni sunt cele ale coloanei vertebrale. Acestea sunt cauzate de suprasolicitarea la sporturile de contact: rugby, handbal, volei, baschet. Și afecțiuni traumatice craniene, dar ele sunt mai rare. De obicei, coloana e afectată. Nu în timpul activității, din ce am observat eu, adică la 25-30 de ani când sportivul este în culmea carierei, ci ulterior. Coloana e suprasolicitată prin antrenamente, eforturi fizice. Sportivii fac și pregătire fizică, pun greutăți pe spate, iar la 35-40 de ani încep să se manifeste mai mult problemele.
- Cum se agravează problemele după 35-40 de ani?
- Probabil că organismul, fiind foarte tânăr și suprasolicitat, rezistă mult mai bine la 20 de ani și nu se cunoaște imediat. De obicei, vin la neurochirurgie mai frecvent după ce termină activitatea sportivă, când deja suprasolicitarea începe „să-și arate colții”. Coboară durerea pe picior, când e vorba despre lombar, sau pe mână, la cervical, iar în unele cazuri e nevoie de operație.
- Care este intervenția chirurgicală cel mai des întâlnită?
- Afecțiunile cronice ale coloanei: herniile de disc, traumatismele coloanei vertebrale. Herniile de disc în general: lombare mai mult, dar și cervicale, iar cele toracale apar cel mai rar.
„Activitatea fizică moderată este necesară toată viața”
- Cum dăunează statul la birou oamenilor?
- Vin acum foarte mulți oameni tineri, la 30-40 de ani, cu afecțiuni ale coloanei vertebrale: «Mă doare cervicala, mă doare în zona lombară, mă scol greu, nu pot să merg». Ei stau în aceeași poziție contractați, iar calculatorul te fură și nu pleacă de pe scaun ore în șir. Dacă stai săptămâni, luni sau ani de zile, începe să se cunoască. La fiecare oră, o persoană trebuie să găsească un prilej să se ridice de pe scaun, să iasă la aer liber, de preferat. Omul e făcut să lucreze, să muncească, după care urmează odihna. Am văzut mulți dintre ei care nu iau liftul când coboară. La Copenhaga, am văzut la Ministerul Sporturilor următorul mesaj: «Nu luați liftul, pentru că nu avem». Îi obligă să meargă pe scări. Părerea mea este că la locul de muncă poți să faci niște mișcări de stretching, ceva care să pună articulațiile să lucreze. Două minute, nu e nevoie de cine știe ce, dar trebuie făcută activitate fizică moderată toată viață.
- Cum își pot reveni persoanele care au stat într-o poziție incorectă aproape toată viața?
- Își pot reveni. Dacă ești bătrân, și e totul acolo anchilozat, nu îți mai revii. Dar, dacă ești tânăr, se poate, practicând sporturi moderate, cum ar fi înotul, pentru a nu suprasolicita coloana. Remediul pentru lipsa de activitate fizică de la job este activitatea fizică moderată din timpul liber. Înotul face foarte bine, kinetoterapia la fel. Yoghinii spun că vârsta unui om este legată de vârsta articulațiilor. Articulațiile omului sunt ca o balama. Dacă le deschizi tot timpul, lucrează. Dacă se gripează, ai probleme în timp.
„Am avut aici câteva fete cu probleme după un joc de rugby. Aveau 16-17 ani și le spuneam: «Alt joc mai feminin nu ați găsit?». M-am și mirat. Tot vin la mine cu dureri de spate și vor să joace în 2-3 zile, pentru că iubesc sportul” - Dr. Ovidiu Grămescu, Șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Sanador
