Articol de GSP - Publicat miercuri, 09 decembrie 2020 09:18 / Actualizat miercuri, 09 decembrie 2020 19:42
Sebastian Colțescu a provocat un scandal imens în PSG - Bașakșehir, când i-a spus „ăla negru” lui Pierre Webo, oficial al turcilor. UEFA a deschis o anchetă pentru rasism, mai mulți oameni din sport și de pe margine au comentat contra acestei poziții, iar rețelele de socializare au explodat.
- Cristi Balaj crede că „negru” e folosit de Colțescu doar pentru a identifica persoana de pe banca turcilor. La fel, MM Stoica sau Mircea Badea, realizatorul TV care spune că „să spui cuiva negru e o inablitate, dar nu rasism”;
- Argumentul celor de mai sus este că arbitrul a vrut sa identifice o persoană de culoare între alti 10 albi”. O relatare inexacta, pentru că pe banca turcilor mai erau încă doi fotbaliști de culoare (Demba Ba și Bolingoli), nu era doar Webo și, deci, nu putea fi identificat exclusiv prin culoarea pielii;
- De cealaltă parte, Theodor Jumătate, șeful departamentului de Fotbal Internațional de la GSP, vede în cuvintele lui Colțescu un reducționism. Arbitrul român îl reduce pe oficialul turc la culoarea sa, nu îl mai tratează ca om;
- Din zecile de opinii care au circulat pe net, cum putem înțelege cu adevărat vorbele lui Colțescu?
Raluca Toma, cercetător MRC: „În fața arbitrului trebuie să fii un individ sau un membru al echipei tale, nu un negru”
Raluca Toma este cercetător la Median Research Centre, o organizație non-profit de cercetare, care deține platforma OpenPolitics.ro. GSP i-a cerut să analizeze vorbele lui Colțescu:
„Aici problema nu a fost una de limbaj, adică ceva de-a face cu termenul folosit pentru referirea la un grup. Problema e că a apărut brusc o referire la culoare, care a făcut arbitrajul să-și piardă dintr-o dată credibilitatea (și deci autoritatea). Prin urmare, chiar dacă „negru” e un termen folosit fără conotație negativă în română în general, chiar dacă tot ce a vrut să facă arbitrul era să identifice o persoană (ca și cum ar fi zis „that black guy” în engleză), asta nu înseamnă că reacția celor de pe teren a fost complet nefondată. Arbitrul – de la care ne așteptăm se uite la cum joci nu la ce culoare ai – s-a referit la un om nu după nume sau echipă ci după culoare.
În fața arbitrului vrei să fii un individ sau un membru al echipei tale, nu „un negru”. Și chiar și în alte contexte, e o regulă nescrisă că nu ne referim la oameni după culoarea, rasa ori etnia lor dacă nu e absolut necesar să facem asta. În plus, sportivii de culoare se confruntă frecvent cu scandări rasiste și alte tipuri de tratament lipsit de respect și că aceștia au vorbit din ce în ce mai mult despre asta. În sensul ăsta, mi se pare foarte important ce zic jucătorii în momentul ăla: „vrem puțin respect!”
Deci povestea asta nu ar trebui să fie un referendum asupra unui cuvânt sau altuia, ci o continuare a discuției despre așteptarea perfect rezonabilă a sportivilor – de orice culoare ori naționalitate – de a fi tratați cu respect în primul rând și a nu fi reduși la culoarea sau originea lor”.
