Articol de Justin Gafiuc - Publicat luni, 19 iulie 2021 10:48 / Actualizat luni, 19 iulie 2021 11:38
Organizatorii împing mai departe cu orice preț Jocurile Olimpice din rațiuni de bugete și calcule politice. Pierderile pentru JO amânate cu un an se profilează la peste 3 miliarde de dolari, dar anularea lor ar fi produs un colaps infernal pentru CIO și guvernul de la Tokyo.
Olimpiada de la Tokyo stă să înceapă, dar în birourile organizatorilor și pe mesele politicienilor scenariile unui dezastru financiar se conturează în cote imense. Costurile inițiale s-au ridicat la circa 15,4 miliarde de dolari, o creștere de aproape 3 miliarde izvorâtă din amânarea Jocurilor cu un an din cauza pandemiei globale.
În plus, aproape peste 800 de milioane de dolari vor fi pierderile consemnate din cauza lipsei spectatorilor. E motivul pentru care japonezii au întârziat până în ultima clipă decizia dureroasă de a închide total arenele pentru fani, după ce, inițial, fuseseră blocați doar străinii.
80.000 de teste COVIDpe zi efectuează organizatorii în rândul sportivilor, antrenorilor și oficialilor prezenți la JO
Tradițional, circa 70 de procente dintre tichetele olimpice sunt achiziționate de localnici, a căror scoatere din cărți a produs o nouă pagubă semnificativă în bugetul JO.
Anatomia unui dezastru financiar la Jocurile Olimpice: „Am anulat tot"
Înverșunarea de a ține totuși Jocurile în ciuda pericolului COVID vine și din relațiile cu sponsorii. Numai companiile japoneze au contribuit ca sponsori cu circa 3 miliarde de dolari, plus o extensie de 200 de milioane de dolari după amânarea JO cu un an.
Anularea completă ar fi atras plata unor polițe de asigurare semnificative către sponsori, care își văd oricum spulberate planurile de marketing pe durata Olimpiadei.
62% dintre japoneziar prefera să nu se mai organizeze Jocurile, potrivit unui recent sondaj realizat de publicația Asahi Shimbun
„Am anulat toate proiectele, a trebuit să oprim toți invitații pe care-i trecuserăm pe liste pentru diferite evenimente, nu vor mai exista centre de divertisment pentru suporteri, planurile de dezvoltare ale unor branduri s-au poticnit. Nu cred că se va mai putea salva mare lucru", a explicat pentru GSP un român aflat în boardul unuia dintre sponsorii mari ai JO, cu birou relocat la Tokyo.
4,38 miliarde de la NBC pentru patru ediții din Jocurile Olimpice
Inclusiv zona asigurărilor i-a împins pe japonezi să-și asume riscuri majore cu împingerea mai departe a competiției. Giganții din domeniu ar fi trebuit să acopere costuri de circa 3 miliarde de dolari.
Inclusiv relația financiară cu americanii de la NBC duce mai departe cu forța Jocurile de la Tokyo. Compania Comcast a achitat 4,38 miliarde de dolari pentru patru JO, din 2014 până 2020, a plusat apoi cu încă 7,7 miliarde pentru alte șase ediții consecutive.
Anularea Jocurilor ar fi aruncat CIO într-o spirală financiară colosală în raport cu televiziunile, capitol la care intră și Discovery Communications, care a achitat 1,3 miliarde de dolari pentru a prelua în Europa JO 2018-2024.
TVR a intrat în cărți cu 1,5 milioane dolari
De altfel, TVR, care va transmite 220 de ore de live de la Tokyo, a plătit circa 1,5 milioane de euro către Discovery pentru transmisia în România și Republica Moldova, potrivit surselor GSP.
Televiziunea publică deține inclusiv locuri speciale de comentatori la trei discipline, între care și fotbalul, deplasând în Japonia o echipă de 12 oameni, între care și realizatorul matinalului, Dorin Chioțea, care va fi reporter special pe durata Olimpiadei.
Miza lui Suga: alegerile din octombrie
Media de peste Ocean notează că, bunăoară, NBC a înregistrat profit de 250 de milioane de euro după Rio 2016, dar temerile sunt că Tokyo nu va mai aduce același nivel. Televiziunea americană a deplasat o trupă impresionantă în Japonia, peste 1.000 de oameni, și va trebui să inoveze în materie de transmitere și prezentare a evenimentelor de pe niște arene goale.
Sisteme speciale de sonorizare vor fi instalate în toate bazele pentru a reda atmosfera unor stadioane pline, iar o altă extensie va merge către prezentarea în direct de acasă de la sportivii americani emoția olimpică. Totul spre a ține cât mai sus audiențele, care întorc bani.
Iar analiștii politici invocă inclusiv interesul actualului premier Yoshihide Suga de a forța cu orice preț desfășurarea Olimpiadei, căci în octombrie au loc în Japonia alegeri, iar JO și Paralimpiada pot însemna cecul, sau prăbușirea, șefului Executivului la scrutinul de peste trei luni.
1,4 miliarde de dolarisunt pierderile estimate pentru industria HORECA și transporturi din cauza interzicerii totale a spectatorilor la JO
Alte mari eșecuri olimpice
- 1896 – Atena
Capitala Greciei a găzduit primele Jocuri moderne într-un moment în care țara era pe butuci, iar familia regală, de proveniență daneză, estima că evenimentul va reuși să-i crească popularitatea. De la o estimare a costurilor de 600.000 de drahme s-a ajuns la circa 3,8 milioane de drahme, o mare parte din bani fiind cheltuiți pentru restaurarea vechiului stadion al Atenei. Salvarea parțială a venit de la un bogat om de afaceri care a donat un milion de drahme pentru susținerea costurilor excesive ale JO. - 1924 – Paris
Cu 44 de națiuni aflate pe listă, Olimpiada pariziană a adunat venituri de circa 5,5 milioane de franci, la jumătate față de previziunile organizatorilor. Companiile de asigurări oferiseră polițe totale de peste 10 milioane de franci în raport cu estimările inițiale, nevalidate însă de realitate. - 1976 – Montreal
Olimpiada la care Nadia Comăneci a făcut istorie, cu prima nota de 10 din gimnastică, a fost una dintre cele mai neprofitabile din istoria JO. A fost bugetată la numai 130 de milioane de dolari, dar deficitul a depășit 900 de milioane de dolari! Nici măcar o taxă specială pentru tutun introdusă de guvern n-a putut acoperi această gaură. Acoperișul retractabil al stadionului olimpic n-a funcționat niciodată, modernizarea lui a înghițit sume astronomice, iar până la stingerea datoriei, în 2006, orașul a suportat costuri de peste 2,5 miliarde de dolari, acumulate în timp inclusiv din dobânzi. Colac peste pupuză, aceea a fost unica Olimpiadă la care țara gazdă n-a cucerit nicio medalie de aur! - 1992 – Albertville
Orașul a găzduit, de fapt, doar ceremoniile de deschidere și închidere, plus câteva evenimente de patinaj, iar restul concursurilor s-au desfășurat pe o arie largă în Alpi, într-o zonă pe care guvernul francez își propusese s-o dezvolte în scopuri de turism cu ocazia JO. Cheltuielile s-au cifrat la circa 200 de milioane de dolari, iar pierderile s-au ridicat la aproape 70 de milioane de dolari. În plus, zona n-a cunoscut boom-ul așteptat. - 1998 – Nagano
Un rateu olimpic epic al Japoniei cu ocazia Jocurilor de Iarnă pentru care s-au cheltuit circa 11 miliarde de dolari, în frunte cu un tren de mare viteză pe ruta Nagano – Tokyo, care ar fi trebuit să încurajeze turiștii să vină în orașul-gazdă. Efectul a fost invers, în sensul că oamenii au preferat să stea în Tokyo și să meargă ocazional la Nagano, ceea ce a transformat competiția în "Olimpiada navetiștilor". Aproape 20.000 de camere au rămas neocupate în Nagano, gradul de ocupare a scăzut la 60%, iar în spate au rămas inclusiv bonusurile acordate membrilor CIO în procedura de atribuire, estimându-se că au fost cheltuiți cel puțin 60 de milioane de dolari pentru bilete de avion VIP, sejururi în stațiuni de lux și divertisment pentru cei care au votat pro-Nagano. - 2004 – Atena
Costurile oficiale raportate s-au ridicat la 4,6 miliarde de dolari, dar estimările publice arată că statul grec ar fi cheltuit în jur de 15 miliarde de dolari pentru Jocuri. Multe dintre locațiile care au găzduit competiții au devenit ruine după JO, iar analiști economici au pus chiar pe seama acestor cheltuieli exorbitante și nejustificate criza țării declanșată în 2009. - 2010 – Vancouver
Dezvoltatorul Satului Olimpic a intrat la un moment dat în impas, iar salvarea a costat autoritățile circa 730 de milioane de dolari. Ulterior, pentru a recupera parte din costuri, locuințele din Sat au fost scoase la vânzare, dar eșecul a fost total. Complexul a intrat în portofoliul unei puternice companii financiare chemată să recupereze în timp cât mai mult din pierderile înregistrate. - 2016 – Rio de Janeiro
Costurile oficiale s-au ridicat la 13,1 miliarde de dolari, plus încă 8 miliarde din fonduri publicĂprivat pentru renovarea infrastructurii și a unor baze existente. Circa 3 miliarde de dolari au fost suportate doar pentru construirea unei noi linii de metrou, la un nivel cu 25% mai mare decât previziunile. Țara s-a confruntat cu pierderi de 7 miliarde de dolari chiar înaintea JO din cauza expansiunii virusului Zika, cel care a dinamitat industria turistică exact în pragul Olimpiadei. Finalmente, pierderile au fost estimate la circa 3 miliarde de dolari.
